Chiar dacă am înțeles că timpul și spațiul nu există cu adevărat, că nu plec nicăieri și că sunt mereu Aici și Acum, îmi place să-mi privesc viața precum o Călătorie. Privesc viața precum o Călătorie în care fiecare pas e un dans între Dorință și Contemplare. În ființa mea, se naște o Iubire între Dorință (aspect masculin) și Contemplare (aspectul feminin). Visarea e dansul Iubirii dintre Dorință și Contemplare, un dans ce-mi creează Călătoria vieții. Visarea conține în ea atât Dorința cât și Contemplarea. Dorința e focul ce arde în Inima mea, e pasiunea și entuziasmul, e forța care mă expandează și-mi alimentează Visul. Visul meu se naște dintr-o Dorință. Dorința e și cea care-l hrănește și-l crește până când el se împlinește și prinde formă. Dorința e cea care mă-mpinge către o nouă realitate, dar și atrage realități către mine. Dorința e cea care ”arde” realitatea existentă și lasă loc pentru o nouă realitate. Nu pot păstra prea mult Dorința în nemanifestare, căci ea mă arde pe interior și-mi provoacă răni adânci, atunci când nu-i dau drumul... Dorința eliberată lasă Adevărul să se reveleze în viața mea. Pe măsură ce Visul meu prinde contur, focul arzător al Dorinței

   O mare parte din viața mea, am căutat să fiu ”cineva”, sau mai bine zis, altcineva decât cine eram. Simțeam că nu eram cine aș fi vrut să fiu, că trăiam o identitate în care nu mă recunoșteam, o identitate mică, strâmtă, inconfortabilă și prin care nu mă puteam exprima așa cum simțeam eu că sunt în adâncul meu. Mereu mi-am dorit să mă schimb, să cresc și să mă eliberez din strâmtoarea acestei identități. Și, am început să mă caut...    După un drum lung, m-am regăsit; m-am recunoscut ca fiind Ceva care visează și devine cineva – o identitate, aflată mereu în schimbare, mânată de dorința de a crește. Eu Sunt – dincolo de orice aș putea gândi sau spune despre mine - și ceea Ce Sunt creează pe cine sunt. Identitatea mea mai mare, a ceea Ce Sunt, visează la identitatea a cine sunt. Visul se petrece oricum, indiferent de cât de conștientă sunt, sau nu. Întotdeauna îmi trăiesc visul... căci nu pot trăi decât ceea ce am visat cândva despre mine. Și, cu toată această înțelegere a mea de până acum, mă reîntorc la mine, la identitatea mea de om, la forma prin care vreau ca esența

Din punct de vedere astrologic, traversăm o perioadă în care Mercur este retrograd în zodia Gemeni. Și – poate – pentru că eu îl am pe Mercur retrograd în harta mea natală, astăzi am simțit să mă conectez cu el și să mă întreb – din nou – ce înseamnă asta? O întrebare pe care mi-o pun mereu – în diverse contexte de viață. Ce semnificație are ceea ce ”mi se întâmplă”? Ce să înțeleg din x,y sau z întâmplare? Astăzi mi-am dat un răspuns nou (demn de Mercur în Gemeni :)) Mercur este despre Comunicare, despre a fi în Comuniune cu ceilalți (sau cu Mine), despre ceea ce fac pentru a fi în Conexiune cu ceilalți. Mercur retrograd, pe mine, mă întreabă: ești sigură că vrei să faci asta? Vrei cu adevărat să comunici (să dăruiești) asta celorlalți sau să faci asta pentru a fi în comuniune cu ei? Nu-mi spune dacă e bine sau rău, nici nu-mi spune dacă să fac sau să nu fac... ci-mi pasează mie responsabilitatea unei alegeri. Se-ntoarce din drum pentru a-mi mai acorda timp... să devin conștientă de alegerea pe care o fac... creează timp pentru o experiență, pentru ca eu să pot